Au mai ramas mai putin de 24 de ore pana la examenul de licenta ( scris! ) Tot ceea ce pot sa spun e ca sunt nervii la pamant .. nu ma mai pot concentra la citit ( nu ca as fi putut vreodata sau as fi avut chef in toti cei 4 ani de facultate ) etc etc …
ps : 2 examene in 4 ore .. sinteza…LEJER ! hai ca acu se apropie luna februarie si va trebui sa dau examenul din nou 
Dupa o interminabila campanie electorala dar placuta , stragere de materiale pentru lucrarea de licenta si dupa mult prea multe lupte cu mine insami, in incercarea de a-mi demonstra ca sunt cababila sa fac mai mult decat consider eu ca pot …. am revenit si pe blog.
Ma mai asteapta o perioada la fel de agitata ca si cea din ultimele doua luni …. inca nu am terminat de scris lucrarea de licenta…nu-i nimic ..mai am timp 3 zile ( Doamne, dar chef la lenesi nu dai ?! ) si probabil ( mai mult ca sigur ) ca o sa o si termin. Ramane partea sumbra : examenul scris! Acolo oricat ai invata , slabe sanse de reusita ai avand in vedere mancatoria ce e la Universitatea din Bucuresti !!!! Daca nu dai cat trebuie si cui trebuie poti sa te asezi frumos pe marginile fantanii arteziene si sa fumezi o tigare , caci cu siguranta daca nu ai luat 6 , ai timp poate sa inveti mot a mot pana in februarie.
ps: era sa uit ! m-am si angajat intre timp ..dar asta e o cu totul si cu totul alta poveste!
Au revoir momentan!
-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci…..zise Dumnezeu.
-Daca ai timp… am raspuns eu.
Dumnezeu a zâmbit, spunând:
-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui? -
Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a raspuns:
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tânjesc sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi îsi cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacut un timp. Apoi am intrebat:
-Ca un parinte, care sunt câteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le învete copiii Tai?
-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.
-Multumesc pentru timpul acordat..am zis umil. Ar mai fi ceva: ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna… δ
Recent Comments